Dragoste in mahalaua snoaba.

sâmbătă, 27 februarie 2010
Totul e in ceata, totul e amar
Nimic nu e ceea ce pare,
Nimeni nu bea din pahar.
Stiu ca TU esti totul,
Stiu ca te iubesc, dar oare asta va fii un succes?
Asta va fii ce imi doresc?


Sa fie vremea de afara? Sa fie furtuna din nori?
Sa fie dragostea ce o poarta, doar unul dintre noi?
De ce simtim diferit, de ce iubim atat de las
Cand doar noi suntem, auzindu-se doar zgomot de pasi...
Cani de cafea goale, zaţ uscat...
Unde esti tu sa-mi umpli cana varsata,pe un covor atat de calcat?


Nimic nu este, nimic nu exista, nimic esti tu
Ce tocmai mi-ai trantit o valiza plina de boarfe.
Crezi ca ti le spal in timp ce tu mergi la ştoarfe?
Te intorci cu spatele, pleci din nou...
Deschizi usa stingher, deschizi si iesi
Fara ramas-bun, fara salut.


Atat a fost, atat ti-a fost, atat de putin, atat de jegos.
Dragoste infecta,am urat-o din prima clipa
Ce am iubit am invatat sa urasc,roata se intoarce intr-o clipita.
Citesc in ziare, ai murit.
Ma bucur ca masina dorita, te-a sfarsit!