Amintiri din viitor

duminică, 29 martie 2009
Ma tot gandeam la ce va urma,imi imaginam ce va fi...adevarul e ca mi-e dor de vara, chiar daca mie nu-mi place soarele si caldura aceea sufocanta. Stiu ca ultima data cand am fost la mare (eu fiind o pudica,si nici nu prea imi place sa merg la mare) am ramas cu sechele. Apa puturoasa,caldura sufocanta,paianjeni si alge in nisip si meduze in apa. Oribil! Sincer nu mi-a mai trebuit mare cam 2 ani. Insa vara asta as dori sa merg, sa incerc sa-mi infrunt vicistudinile si sa ma pot distra. (sper)
Momentan vremea e urata afara chiar daca ieri a fost o zi splendida. E o vreme apasatoare,un aer imbibat de praf iar soarele este ascuns de nori. Eu imi fac amintiri despre viitor deja. Imi imaginez cum va fi si apoi imi amintesc. Un lucru ciudat dar din cand in cand te ajuta sa iesi din rutina zilnica.
Be a dreamer or at least try to be one. It's helpfull. :)

Din nou...

marți, 3 martie 2009
S-a intamplat din nou...din nou cu mai multa agresivitate si cu mai mult dezastru. Buimaca,ca prin vis m-am trezit la o bubuitura infernala si am auzit tipetele si disperarea ei. Socata,speriata ma ridic rapid si ma duc....Ma gandeam la sange,la ceva aproape mort pe podeaua baii ude. Nimic din toate astea nu a fost. Intr-un fel o usurare...Era chiuveta sparta pe jos,teava tasnind nervoasa si un melc ud,molcom,beat de apa,mosmaia nedumerit. Incerca sa inchida apa care tasnea pe pereti,pe gresie,in casa,inundand locuinta. Dramatismul scenei era la superlativ absolut si din cauza tipetelor ingrozite si disperate ale ei. Eu,obisnuita,imi dau cateva lacrimi dar le sterg repede. Ma duc repede si linistita, aduc un prosop si incerc sa mai sterg apa de la tocurile usilor si de pe jos. Dupa ce melcul,mai linistit acum ca nu mai e stropit atat de brutal este luat pe sus si dus cu chiu cu vai pe fotoliu. Bineinteles,devenise mai greu melcul din cauza ca se imbibase cu apa. Ea tipa,plangea si se vaita. Era ceva normal...plangea si pentru mine. In toata anarhia scenei ma duc si ma plimb un pic prin casa cu un calm iesit din comun. Ma opresc in fata oglinzii si ma uit. Ma examinez si vad acea fata de marmura,incremenita. Ma uit in ochii mei rosii de nesomn. Si stiti ce incep sa fac? Nu sa plang,nici sa ma stramb...incep sa rad. Un ras fals si sec plin de inteles,un ras dramatic aparent fericit,un ras umplut cu tristete,nebunie si sadism. Vad ca melcul s-a taiat si ma duc grijulie sa-l pansez. Ciudat,imi tremurau mainile. Inca o scena...Actul infinit,scena en....
S-a intamplat din nou...din nou o sa mai fie.

P.S. citeste printre litere.